by canamonica

 Icoana asta a ieșit exact cum am vrut să iasă, veșmântul nu este alb, este folosită o culoare metalizată, doar pe viu poate fi văzută frumusețea veșmântului. Într-adevăr, este altfel,  Acrfilic pe sticlă, 22/32 cm, ramă de lemn (de stejar) - 150 ron 

 O icoană atât de blândă, în ea e cuprinsă toată maternitatea unei lumi. Maica Domnului cu Pruncul ... altfel. acrilic pe sticlă, ramă din lemn, 34.5/24.5 (cu tot cu ramă), 150 ron

Am căutat mult acest model... de fapt, am cautat un model pentru o persoană care mi-a făcut cel mai mare bine pe care mi-l putea face cineva: mi-a vindecat puiul. Și, cum eu sunt anti-mită, m-am gândit ca, în semn de mulțumire, să îi dăruiesc o bucățică din sufletul meu. Mereu am spus că în fiecare icoană pe care o fac este o bucățică din mine. Și, iată că, deși căutam un model și deși nicio icoană nu este urâtă, nu reușeam să mă lipesc de niciun model, nu eram mulțumită de nimic din ce găseam, nimic nu simțeam că se potrivește. Într-o zi, din greșeală, am dat peste acest model și-am spus: Asta este! Nici măcar nu știam că numele ei este „Sporirea Minții”... Și, cum nimic nu e întâmplător, iată că ea va merge la cineva căreia, cu siguranță, Dumnezeu și Măicuța Lui îi vor spori mintea spre a continua să bucure mame, mame ca mine care nu își doresc altceva decât să le fie puii sănătoși. Maica Domnului Sporirea Minții...

Evanghelia după Ioan, capitolul 15...

 Prima mea Sfântă Treime... Detalii, găsiți aici...

Sfântul Ierarh Nicolae din Mira Lichiei... moșul cel darnic care ne aduce mereu cadouri în noaptea dintre 5 și 6 decembrie, chiar el, cu fața blândă, cu vocea domoală, cu sufletul plin de dragoste pentru Hrisos și semeni, pentru cei săraci, oropsiți, pentru cei mai puțin fericiți în astă viață, dar, vai, fericiți în fața Hristosului cel Puternic! Bucurați-vă privindu-l, cum m-am bucurat eu făcându-l. Pentru că e făcut pentru a ajunge de „bogda proste” la o mănăstire. Sper să mă învrednicească Dumnezeu să îl duc acolo. Tare ar fi o mulțumire! Dacă nu îi știți viața, dacă nu știți cum îi ajuta pe săraci în timpul vieții, sau dacă, pur și simplu, vreți să citiți câteva rânduri despre sfânt, intrați  aici...

De tare mult timp îmi doream niște borcănașe decorate ca să îmi pun lumânările în ele. Ce e drept, ochisem la Jumbo câteva. Dar astăzi m-a chinuit talentul și mi-am făcut singură. Și, uite așa, Jumbo a pierdut un client :)))) Și arată chiar bine!

La început au fost aşa. Deloc promiţător, ştiu! Dar mi-au plăcut atât de mult, încât, pur şi simplu, nu am putut să îi las pe raftul magazinului. M-am îndrăgostit iremediabil :) Şi nu am vrut deloc să îi şlefuiesc, să îi îndrept sau să îi chituiesc. I-am lăsat aşa, în forma lor brută. Apoi, am început să lucrez la ei: puţină culoare pe ici, puţină culoare pe colo... Parcă, parcă au început să capete formă şi culoare... Sigur, prima dată am făcut pălăriile. Trebuia să îi păzesc cumva de soarele care încă îşi mai face simţită prezenţa... După aia, m-am gândit că trebuie să îmi şi zâmbească şi, eventual, să îmi facă cu ochiul, dacă tot îi gâdil peste tot cu pensonul. Gata, suntem pregătiţi să plecăm la colindat... Ce spuneţi, suntem, frumoşi?