Am mai multa rabdare decat poti sa-ti imaginezi tu vreodata...

Monologul Lui Dumnezeu

"M-am uitat la tine cand te-ai trezit de dimineata. Asteptam sa-mi spui doua-trei cuvinte, multumindu-Mi pentru cele ce ti s-au intamplat, cerandu-Mi parerea pentru cele ce urma sa le faci astazi. Am observat ca erai mult prea preocupat ca sa-ti cauti haine potrivite pentru a merge la serviciu. Speram sa gasesti cateva clipe ca sa-mi spui: Buna dimineata! Dar erai mult prea ocupat. Pentru a vedea ca-ti sunt alaturi, am surprins pentru tine cerul cu culori si cant de pasarele. Pacat ca nu ai observat nici atunci prezenta Mea. Te-am privit plecand grabit spre serviciu si iar am asteptat. Presupun ca fiind atat de ocupat, nu ai avut timp nici atunci sa-mi spui doua vorbe. Cand te intorceai de la munca, ti-am vazut oboseala si ti-am trimis o ploaie marunta grija sa-ti alunge stresul acumulat. Am crezut ca facandu-ti aceasta placere iti vei aduce aminte de mine. În schimb, suparat, m-ai injurat. Doream atat de mult sa-Mi vorbesti. Oricum ziua era, inca, Lunga! Ai pornit televizorul si in timp ce urmareai programul preferat, Eu am asteptat. Ai cinat apoi cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte de mine. Vazandu-te atat de obosit, am inteles Tacerea ta si am stins cerului ca sa te poti odihni, dar nu te-am lasat in bezna. Am lasat veghetori pentru tine o Multime de stele. Era asa de frumos, pacat ca n-ai observat... 

Dar nu conteaza! Poate chiar nu ti-ai dat seama ca Eu sunt aici. Am mai multa rabdare decat poti sa-ti imaginezi tu vreodata... Vreau sa ti-o arat, pentru ca si tu, la randul tau, sa o arati celor din jurul tau. Te iubesc atat de mult incat te voi rabda. Acum esti pe punctul de a te trezi din nou. Nu-mi ramane decat sa te iubesc si sper sa ca macar azi, imi vei acorda putin din timpul daruit tie. Iti doresc o zi buna si minunata ca sufletul tau luminos!

Al tau Tata, Dumnezeu. "