by canamonica

de Nicolae Steinhardt "Când un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor când altul se bălăceşte, încă, în viciul lui. Dacă unul îşi reprimă cu sârg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decât păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră, încât ne umple sufletul de venin. Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgârciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează când ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blândeţea inimii se usucă pe vrej de dispreţ, ură şi trufie, dacă sufletul nu e pregătit să primească reuşita cu modestia şi graţia unei flo

Este ziua mamei mele... ca doar ziua liturgica a inceput... Chiar daca e o melodie trista, ea este inchinata mamei, asa ca i-o dedic si eu mamei mele, pe care, de prea multe ori am suparat-o (inca o mai supar uneori!!!!!)... LA MULTI ANI, MAMA!

pe la scoala...

Dacă ar întreba lumea  "Ce e dragostea?",  aş răspunde astfel: Acel lucru care ne face,  fără ezitare,  să ne încredinţăm, unul altuia,  viaţa şi moartea.  Aceasta este dragostea! * * * viaţă, pur şi simplu... prietenii ştiu de ce...

Unul dintre filmele mele preferate... ... ca sa nu mai vorbim despre melodie... * * * viata, pur si simplu... prietenii stiu de ce...

PRELUAT DE PE  Ortodoxia.md Ne despart cei câţiva metri, care sunt între patul pe care stă întins soţul meu şi fotoliul unde m-am ghemuit eu. Dar am senzaţia că acum această distanţă nu poate fi parcursă, de parcă existând o prăpastie nedesluşită de ochiul liber. O prăpastie imaginară, creată de noi, dar care nu poate fi depăşită prea uşor. Căci la formarea ei prea au contribuit mândria, supărarea  şi ne-iertarea. Privesc în direcţa soţului, încercând să nu observe această mişcare. Sunt supărată şi nu vreau să înţeleagă că nu mă preocupă deloc cartea, pe care o ţin pe braţe. Nu mi-a observat mişcarea… E prea obosit sau poate încearcă să se concentreze la ştirile privite. De fapt e mai unica ce mai priveşte la televizor, căci mai mereu nu are timp.  Încerc să înţeleg de ce sunt supărată şi de ce nu vreau să fac primul pas. Seara trecută a fost reţinut din nou, iar apelurile telefonice, un răstimp îndelungat, au rămas fără răspuns. Iar noi îl aşteptam la o cină în familie cu pril

Am recuperat pozele de la Roma, asa ca vi le arat si voua... sper sa va placa si sa va faca sa vreti sa mergeti acolo :)))) Roma - 13-19 februarie 2012 - slideshows

Sunt revoltata... de fapt, "revoltata" nu exprima foarte bine tumultul de sentimente care se amesteca, in aceste momente, in sufletul meu. De ceva timp cineva imi face rau, imi fura din casa. Numai cand scriu ma apuca tremuratul si ma gandesc ca nu imi vine sa cred ca cineva apropiat imi umbla in lucruri si imi ia bani fara nicio remuscare, mai ales cand respectiva persoana imi stie viata, ritmul de munca. Pentru a nu stiu cata oara, astazi am descoperit ca imi lipsesc niste bani... ultima oara cand am descoperit ca imi lipseau  (erape 31 decembrie 2011) mi-a venit, efectiv, rau... mi s-au inmuiat picioarele, am vazut negru in fata ochilor si nu am mai fost in stare de nimic, am cazut pe pat, fara sa mai pot respira... Nu faptul ca mi-au disparut banii (suma de bani, respectiva) m-au adus in acea situatie, ci gestul in sine. M-a socat faptul ca eu, in casa la mine, in camera mea trebuie sa ma feresc de restul lumii. Ca sa fie mai clar: in casa noastra intra mama, tata si eu;

Am fugit la Sibiu... ne vedem luni... :))))))) Sunt fericită şi nu ştiu de ce, dar aş vrea să dau tuturor din fericirea mea, să nu mai fie niciun ochi care să lăcrimeze sau vreo sprânceană ridicată sau vreo frunte încruntată... Să aveţi cu toţii un sfârşit de săptămâna cât mai frumos, să fiţi iubiţi şi să iubiţi mult pentru că dragostea este cea care ne mântuieşte :))))))) * * * viaţă, pur şi simplu... prietenii ştiu de ce...

Nu sunt cei mai frumoşi copii, cu siguranţă nu sunt cei mai deştepţi, dar astăzi ne-au emoţionat cu versurile spuse din inimile lor pure... Toate cadrele didactice (chiar şi bărbaţii!!!) lăsam, din când în când, privirile în jos pentru a ne ascunde o lacrimă, ce voia să ne dea de gol... Aceştia sunt elevii claselor a V-a A, a V-a B si a VI-a de la Şcoala cu Clasele I-VIII Nr. 1 Valea Seaca, jud. Bacău ... printre copii, ne-am strecurat şi noi... :))))) 8 MARTIE 2012 8 Martie 2012 - create a slideshow with music

Elefantul a fost mereu animalul meu preferat :)))) Am o colectie... in jur de 20, fara sa punem la socoteala bijuteriile cu elefanti... Astazi mi-am facut un cadou de 1/8 Martie (doar atat!!!! ca pana la Pasti mai gasesc sigur ceva ca sa imi fac "cadou") - un ceas in forma de elefant si sunt foarte incantata de el :))))) Elefantii... - slide show

saptamâna trecuta m-am distrat ajutând pe cineva să facă lumânările de cununie... sper să vă placă 

astăzi am inima albastră... am chef de poezie... aşa că, vă propun o poezie scrisă demult... adevărul este că nu am mai scris de tare mult timp... este semn bun: inseamnă că nu am mai suferit :)))))) Licărire... Speranţa nu moare, ea încă dă viaţă, dar totul e negru, amar şi pustiu; Alerg, mă împiedic, încerc, mă ridic şi toate-s un haos uitat între stele... E viaţa! Blesteamă apoi te mângâie, şi fugi, te întorci, încerci, te agăţi Eşti liber, trăieşti şi zbori şi te-aprinzi, Te stingi c-o suflare şi tot te ridici... Te-ndemni la visare şi nu-ţi crezi puterea Arunci cu scântei de jur-împrejur Şi toate-s un haos uitat între stele, Te stingi c-o suflare, dar tot te ridici... * * * viaţa, pur şi simplu...

Intr-o postare anterioara am denumit acest proiect "bebelusul meu"... este copilul meu pentru ca eu l-am gandit si l-am facut, mi-am pierdut multe nopti lucrand la aceasta revista, iar acum, desi nu mai sunt profesoara in acea scoala, continuu sa fac revista... Acum lucrez la Scoala cu Clasele I-VIII Valea Seaca, judetul Bacau Acesta este numarul 19, din luna martie 2012 Copiii nostri - Martie 2012 - slideshow with music

Am furat poza asta de pe  facebook ... si comentariul :))))) Dragoste: "Multi dintre noi isi traiesc viata fugind de sentimentul de a nu putea suporta durerea, ceea ce e o convingere gresita. Caci noi deja am suportat durerea. Ceea ce nu am facut a fost sa simtim ceea ce suntem dincolo de durere." - Bartholonew Personalitate: “A salva un om, a cruta zbuciumul unui tata, a menaja sensibilitatea unei femei nu inseamna sa faci o fapta bună, ci o fapta ome neasca.” - Alexandre Dumas Bani: "Bogatiile obisnuite pot fi furate, adevaratele bogatii, nu. In sufletul tau se afla lucruri infinit de pretioase, care nu iti pot fi luate." - Oscar Wilde Viata: "Daca esti suficient de norocos ca sa iti gasesti acel drum in viata pe care il iubesti, trebuie sa ai si curajul de a-l trai." - John Irving

Doamne-Doamne mi-a aratat mereu ca El are grija de toate, parca facandu-le in ciuda acelor persoane care continua sa creada ca nu exista sau ca doarme sau ca este ocupat cu altceva... De cateva saptamani nu mai stiam nimic despre o persoana draga inimii mele... dar iata ca am inceput primavara bine: am aflat ca este bine, ca nu i s-a intamplat nimic rau... si asta e tot ce conteaza :))))) * * * Iar primavara mea s-a incalzit instantaneu astazi, cand am mai primit inca o veste buna... In vara lui 2010 am avut o incercare, destul de urata, ce-i drept: am fost implicata, fara sa vreau, in ceea ce toata tara a cunoscut drept "Dosarul mita de la Podu Turcului"... Cand am primit citatia, ca trebuie sa ma prezint  in fata procurorilor, imi tremurau picioarele (ca si acum, de altfel) si imi faceam tot felul de scenarii in minte... deja ma vedeam imbracata in costumul dungat :))))) (acum zambesc, dar atunci tremuram din toate incheieturile)... Imi aduc aminte si acum cum am

Bebelusul meu: Revista Scolii cu Clasele I-VIII "George Apostu", Stanisesti, jud. Bacau ... a facut 18 luni de aparitie :)))))) Copiii nostri

toti suntem niste visatori, pana la urma... :)))) * * * viata, pur si simplu... de data asta, prietenii NU stiu de ce... :))))

De ce ieşi singur pe stradă şi plângi, De ce nu-mi zâmbeşti pe la colţuri, De ce crezi că totul şi toate-s pustii, Iar inima-i pierdută cu totul... De ce e lumină şi, totuşi, e noapte, Iar cântul pierit-a pe drumuri... Şi nimeni n-ascultă pierdutele şoapte... Şi cât de pustiu este totul... Crezi azi şi vei crede, poate, şi mâine, Dar nimeni nu-ţi spune norocul Şi flori ce îţi cântă în taină odorul, Uita-te-vor toate, cu totul... Tu plângi şi rezişti tentaţiei tale Şi, totuşi, îţi saltă privirea... Şi nu cunoşti ce-i acela amorul, Dar n-ai lepădat, cu totul, iubirea... Mă chemi şi m-alungi, mă dai şi mă cauţi, Alergi prin văzduhuri de stele, Iubirea ţi-e doamnă, amorul ţi-e chin... Te-ntorci tot în braţele mele... Cazi singur şi greu şi tot te ridici Şi-ţi cauţi în lume odorul, Mă iei şi mă pierzi în vanul pustiu, Dar tot al meu eşti... cu totul...   * * * candva, demult... acum aproape 11 ani...