miercuri, 21 decembrie 2011

Cadourile de Craciun...




nu am mai fost pe aici de cam mult timp... sigur, exista o explicatie: vesnica lipsa de timp :(((

joi, 13 octombrie 2011

Copilărie...

Astazi, pentru că ziua liturgică a început de vreo câteva ore, părinţii mei sărbătoresc 38 de ani de căsătorie... O viaţă de om... Demult, tare demult, am scris poezia asta, de ziua lor, gândindu-mă la mama...

Eram un puşti, copil de ţară, prin colb şi bălării umblam
Şi mă gândeam la frunza rară, la tinereţea ce-o aveam...

Furam de prin grădină roadă şi doar pe mine mă vedeam,
Uitam de ce era-n ogradă şi de bunicii ce-i aveam.

Uitam de mamă, tată, frate şi alergam tăcut, dar liber,
Nu avea cin' să mă socoate, în lanul galben eram lider.

Şi iar striga sărmana mama, la masă ne-aduna pe toţi,
De prin cotloane-ndepărtate, din casă, ori de pe sub roţi...

Ne ciufulea, ne lua de mână, la pieptu-i mare ne-alinta
Ori ne certa la ceas de seară şi tot ea, mai târziu, ne săruta...

Eram copil şi nu ştiam de nimeni, trăiam în veselia mea,
Dar vremea nu vrea să rămână acolo unde unul vrea...

Eram e tot ce ne mai cheamă spre vremuri verzi, de mult uitate,
Dar, totuşi, e ceva ce-ndeamnă, ceva ce vrea să ne socoate...

E vocea caldă ce alintă, e palma grea ce te-a certat,
E roua ochilor albaştri, e mama, care te-a iertat...

Iar dac-ar fi să fiu din nou copil, la sânul mamei,
M-aş scălda-n ochii ei albaştri, să-mi alin dorul meu, cu anii...
(14 Octombrie 2000)

duminică, 9 octombrie 2011

Leapşa... ca să ne aducem aminte de copilărie...

Am primit de la Mariana, prietenă foarte dragă inimii mele, o leapşă interesantă pentru a ne aduce aminte de copilărie, de cine suntem noi, de cine ne chinuim să devenim...


Filmul pe care l-aţi vizionat de cele mai multe ori
Mândrie şi Prejudecată, după romanul lui Jane Austen :))))))

Anotimpul preferat

Hm... da, bună întrebare... păi, nu am unul preferat, le iubesc pe toate, fiecare îmi oferă ceva, aşa că:
Vara... încep cu vara ca atunci m-am născut... iubesc marea albastră cu valurile, care se lovesc înspumate de colţurile stâncilor, şi cerul senin, care poartă, din când în când, nori pufoşi, seamănând a vată de zahăr... 
Toamna o iubesc pentru că îmi aduce culoare în suflet şi belşug în coşuri... o iubesc pentru că vrea să pară fioroasă, când îşi trimite ploile şi vântul, dar, de fapt, este o fată tare bună, care nu face altceva decât să pregătească pământul pentru iarnă...
Iarna iubesc zăpada pufoasă în care mă arunc şi fac îngeraşi (da, deşi am venerabila!!! vârsta de 32 de ani, încă mai fac îngeraşi în zăpadă) şi zurgălăii de la sănii cântând în răcoarea dimineţii...
Iar primăvara o iubesc pentru parfumul cald de liliac, narcise, zambile care mă înconjoară şi îmi umple sufletul de o bucurie inexplicabilă...
Unde mergeţi vara asta?
Vara asta am fost la mare... şi, din păcate, mi-am amânat un vis: vacanţa la Roma, care va veni de abia in luna februarie...

Cartea pe care o iubiţi cel mai mult

Contele de Monte Cristo - Alexandre Dumas

Serialul la care vă uitaţi cu plăcere

Dr. House 

Aveţi ticuri verbale? Daca da, care sunt?

Cred că da... când copiii mei de la şcoală nu învaţă le spun "Vă mănânc cu fulgi cu tot!!!", dar să nu le spuneţi celor de la Minister că mă mănâncă ei pe mine :)))

Dacă ar fi să vă descrieţi în 3 cuvinte…

credinţă,
nădejde,
dragoste.

Oraşul în care v-ar plăcea să locuiţi

Orasul meu preferat este acela unde pot face tot ceea ce doresc: să predau, să traduc şi să pictez; fără una din acestea trei aş fi incompletă... Aşa că, Oriunde este oraşul meu preferat...


La ce oră v-aţi trezit azi şi de ce?
La ora 7.30, ca să fac hârţoage pentru şcoală :((( Spre ruşinea mea, azi nu am fost la Biserică.

Fumaţi? Daca da, ce ţigari preferaţi?Nu, nu fumez.

Ce gen de muzică preferaţi?

Prefer melodiile de dragoste... sunt o romantică incurabilă, ce să fac? Dar, nu contează neapărat muzica, ceea ce contează este să nu îmi "zdrăngăne" în cap...

Formaţii pe care le recomandaţi

Nu recomand o formaţie, ci doi interpreţi: Julio Iglesias şi Demis Roussos. Îmi plac. Îi ascult foarte mult, le cunosc melodiile aproape pe de rost... încă nu m-am plictisitit de ei! 


Cu drag trimit leapşa pe Facebook... cui îi place, să o preia!

duminică, 2 octombrie 2011

Dumnezeu nu doarme!

Oricat de mult am vrea ca Dumnezeu sa doarma in unele momente ale vietii noastre, ca sa nu vada, sa nu auda, sa nu judece... El nu doarme. Acum cateva zile viata mi/a demonstrat inca o data ca El sta treaz si vegheaza, masoara si taie cand lumea ne este mai draga. O persoana din trecutul meu indepartat a avut un accident stupid; atat de stupid, incat acum este amnezic... nu isi mai aduce aminte nimic din viata lui anterioara accidentului, parca este un bebelus... corp matur, minte de bebelus, nestiind sa faca nimic, nestiind cine sunt persoanele din jurul lui, nestiind cine este, decat o poza de buletin si o groaza de amintiri pentru altii... pentru el totul e alb, gol, ca si cand niciodata nu ar fi existat...
Scriu aceste randuri pentru ca imi pare rau de el ca individ, ca Chip al lui Dumnezeu... prietenii stiu ca nu i/am dorit niciodata raul,. chiar si atunci cand mi/a facut rau... de fapt, o chestie din asta nu i/o doresti nici celui mai aprig dusman. Problema este ca atunci cand cine l/a cunoscut a aflat de accidentul lui a spus "Dumnezeu nu doarme! El da tuturor dupa inima!" Suna atat de dur incat ma ingrozesc
Sa ne fereasca Dumnezeu de asa ceva! Si sa ne invredniceasca Dumnezeu sa ascultam cu inima si sa intelegem cuvintele Evangheliei de azi de la Luca 6, 31-36: 



viata, pur si simplu... prietenii stiu de ce...

joi, 8 septembrie 2011

Acum câteva săptămâni am fost la Expoziţia organizată de Muzeul Figurinelor din Ceară din Sankt Petersburg şi m-am gândit să vă fac cunoştinţă cu câteva dintre "personalităţile" întâlnite acolo...

miercuri, 7 septembrie 2011

crini...


asta e o tehnica noua, pe care am preluat-o de pe forumul hobby hand-made, pe care sunt inscrisa... decoupage: se lipeste un servetel pe suprafete din lemn, hartie, ceramica, ipsos, plastic, sticla, lumanari etc. In cazul acesta am folosit sticla si iata ce a iesit...

vineri, 2 septembrie 2011

decoratiunea lunii...


decoratiunea in cauza nu e ceva extraordinar, spun eu, dar e util...

joi, 1 septembrie 2011

buchetul prietenei mele...


ghiveci...


asa, inainte de inceperea scolii, am facut un ghiveci cu mozaic... nu e cine stie ce opera de arta, dar e dragut, mult mai dragut decat simplu :))

vineri, 26 august 2011

vas cu flori...


... tot vacanta e vinovata si de asta :))

Zaharnita Ancutei

cand omul e in vacanta, isi gaseste de lucru :))

sâmbătă, 6 august 2011

INTERVIU CU DUMNEZEU (Octavian Paler)

Ai vrea să-mi iei un interviu, deci... zise Dumnezeu.
- Dacă ai timp ... i-am raspuns. Dumnezeu a zâmbit.
- Timpul meu este eternitatea ... Ce întrebări ai vrea să-mi pui?
- Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu mi-a răspuns:
- Faptul că se plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească ..., iar apoi tânjesc iar să fie copii; că îşi pierd sănătatea pentru a face bani ... iar apoi îşi pierd banii pentru a-şi recăpăta sănătatea.
Faptul că se gândesc cu teamă la viitor şi uită prezentul, iar astfel nu trăiesc nici prezentul nici viitorul; că trăiesc ca şi cum nu ar muri niciodată şi mor ca şi cum nu ar fi trăit.
Dumnezeu mi-a luat mâna şi am stat tăcuţi un timp.
Apoi am întrebat:
- Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecţiile de viaţă pe care ai dori să le înveţe copiii tăi?
- Să înveţe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe care îi iubesc ... şi că durează mai mulţi ani pentru ca acestea să se vindece; să înveţe că un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puţin; să înveţe că există oameni care îi iubesc, dar pur şi simplu încă nu ştiu să-şi exprime sentimentele; să înveţe că doi oameni se pot uita la acelaşi lucru şi ca pot să-l vadă în mod diferit; să înveţe că nu este suficient să-i ierte pe ceilalţi şi că, de asemenea, trebuie să se ierte pe ei înşişi.
- Mulţumesc pentru timpul acordat ... am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii să ştie?
Dumnezeu m-a privit zâmbind şi a spus:
- Doar faptul că sunt aici,
Întotdeauna.

INTERVIU CU DUMNEZEU (Octavian Paler)

vineri, 5 august 2011

Sfintii Imparati Constantin si Elena



Sfintii Imparati Constantin si Elena... aceasta icoana este pentru o persoana speciala... nu pentru mine, ci pentru... altii... prietenii stiu despre ce vorbesc...






duminică, 24 iulie 2011

NALUCA

Am primit mai inainte aceasta poezie; sper sa va placa...
SI VA VENI O VREME, CURAND SAU MAI TARZIU
CAND VOI DA SOCOTEALA, APOI N-O SA MAI FIU
SI VA VENI O VREME, CAND TU MA VEI UITA
TRAIESTE-TI FRUMOS VIATA SI NU MA REGRETA
AM FOST CA O NALUCA SAU POATE PREA REAL
DAR TU CUNOSTI DOAR MASCA DE LA UN CARNAVAL
TI-AM DAT, POATE, SPERANTE SAU NU TI-AM DAT NIMIC
M-ASEMAN, INTRU TOTUL CU UN BIET LOZ IN PLIC
CA SEMN DE PRETUIRE SI DE DEPLIN RESPECT
VOI FI PANA LA CAPAT SI DREPT, DAR SI CORECT
ASA CA VREAU SA-TI FAC O MICA BUCURIE
ITI LAS, PRIN TESTAMENT, ACEASTA POEZIE!

joi, 14 iulie 2011

Floarea Soarelui...


Acest tablou s-a "nascut" din dorinta de a face cuiva un cadou deosebit... Nu sunt nici Tonitza, nici Aman, nici Petrascu... sper doar sa placa...

luni, 27 iunie 2011

Cu mască, fără mască...

Când am fost la Veneţia, în Noiembrie 2010, un prieten m-a rugat să îi pictez o mască. De abia acum am primit pozele şi iată ce a ieşit... sper să vă placă.

miercuri, 16 februarie 2011

FLEURS DE BRAISE, by Richard Moisan

am gasit asta aici http://richard-moisan.blogspot.com/
şi multe altele asemenea... poate va plac. mie mi-au placut şi am... furat.

joi, 27 ianuarie 2011

Iartă-mă, Doamne!

Rugăciunea Părintelui Argatu
Iarta-ma, Doamne:
pentru tot ce puteam sa vad si nu am vazut!
pentru tot ce puteam sa aud si nu am auzit!
pentru tot ce puteam sa simt si nu am simtit!
pentru tot ce as fi putut sa inteleg si nu am inteles!
pentru tot ce puteam sa constientizez si nu am constientizat!
pentru iertarea pe care as fi putut sa o dau si nu am dat-o!
pentru bucuria pe care as fi putut sa o traiesc si nu am trait-o!
pentru Lumina pe care as fi putut sa o primesc si nu am primit-o!
pentru viata pe care as fi putut sa o ocrotesc si nu am ocrotit-o!
pentru visele pe care mi le-as fi putut împlini si nu le-am implinit!
pentru necunoscutul in care as fi putut sa pasesc si, din teama, nu am indraznit sa pasesc!
pentru iubirea pe care as fi putut sa o exprim si nu am exprimat-o!
pentru tot ce puteam sa creez bun si frumos si nu am creat pentru gloria Ta, Doamne, si a Imparatiei Tale Divine!

vineri, 21 ianuarie 2011

trust...

mă gândesc acum că a trecut ceva vreme de când nu am mai fost atât de supărată... supărarea mea nu vine din pierderea banilor, pentru că am învăţat de mult că aceştia nu contează, ci vine de la descoperirea încă o dată că oamenii, poate nu toţi, ci numai unii, nu merită să le acorzi încredere... supărarea mea nu ţine de material, ci de spiritual... ţine de nimicnicia pe care o găsim din când în când la unele persoane... nu le judec pe aceste persoane, are cine să le judece, dar nu pot să nu mă întreb oare cum se suportă unii, cum pot pune seara capul pe pernă ştiind că fac rău cu bună ştiinţă? S-ar putea să nu aflu niciodată răspunsul la această întrebare sau poate că ştiu răspunsul, dar refuz să îl recunosc cu voce tare... cred că se aplică a doua variantă, mereu am gândit că oamenii sunt ca mine... oferi încredere, primeşti încredere, dar se pare că nu este aşa...
viaţă, pur şi simplu

luni, 3 ianuarie 2011

Bucureşti, Capitala mea

Proiect realizat de Direcţia de Tabere, în colaborare cu Primăria Comunei Stănişeşti
Şcoala cu clasele I-VIII "George Apostu", Stănişeşti, judeţul Bacău

duminică, 2 ianuarie 2011

LEGENDA DRAGOSTEI

preluare de pe
http://www.cu-dragoste.ro/dragoste/articole-de-suflet_pag4/legenda_dragostei_2533/
unde mai puteti gasi si altele asemenea...
Demult, undeva pe pamant s-au adunat toate calitatile si simturile omenesti.
Cand Plictiseala a cascat pentru a treia oara, Nebunia, nebunatica ca intotdeauna, a propus: "Hai sa ne jucam de-a v-ati ascunselea!" Intriga si-a ridicat ispitita sprancenele, iar Curiozitatea, neputand sa se retina, a intrebat: "V-ati ascunselea? Ce mai este si aceasta? Este oare vreun joc?" Nebunia a explicat ca-si va acoperi ochii si va numara pana la un milion, in timp ce toti ceilalti se vor ascunde, iar cand numaratoarea va lua sfarsit, primul ce va fi gasit ii va lua locul si astfel jocul va continua...
Entuziasmul a luat-o la dans pe Euforie, iar Bucuria a executat intr-atat de multe tumbe, incat chiar si Indoiala s-a lasat convinsa, ba mai mult, chiar si Apatia cea mereu bosumflata si neinteresata... insa nu toti au acceptat sa ia parte la aceasta activitate; Adevarul a preferat sa nu se ascunda: "De ce sa ma ascund, daca pana la urma tot voi fi descoperit?" Aroganta a considerat acest joc ridicol (ceea ce o deranja mai mult era faptul ca ideea nu-i apartinuse), iar Lasitatea a preferat sa nu indrazneasca.
Unu, doi, trei, a inceput Nebunia sa numere.
Prima care s-a ascuns a fost Lenea, care, ca intotdeauna, s-a culcat in spatele celei mai apropiate pietre. Credinta s-a inaltat spre cer, iar Invidia s-a ascuns in umbra Triumfului, care, prin propriile sale forte, a ajuns in coroana celui mai inalt copac. Generozitatea aproape ca nu reusea sa se ascunda, fiecare loc pe care il cauta parand sa fie mai potrivit pentru un prieten de-al ei decat pentru sine. Un lac de cristal? Locul ideal pentru Frumusete! Scorbura unui copac? Locul perfect pentru Rusine! Zborul unui fluture? Minunat pentru Voluptuozitate! Rafala unui vant? Locul magnific pentru Libertate! in sfarsit s-a ascuns intr-o raza de soare. Egoismul, dimpotriva, si-a gasit un loc convenabil chiar de la inceput, insa numai pentru el! Miciuna s-a ascuns la fundul oceanului (adevarata minciuna in realitate s-a ascuns dupa curcubeu!), iar Pasiunea si Dorinta in craterul unui vulcan. Neatentia... pur si simplu a uitat unde s-a ascuns... dar aceasta nu este atat de important!
Cand Nebunia a ajuns la 999.999, Dragostea nu isi gasise inca o ascunzatoare^ pentru ca fusese atat de ocupata ... pana cand a observat o tufa de trandafir, si, profund impresionata, s-a ascuns intre flori. "Un milion!" a numarat Nebunia si a inceput sa caute.
Prima pe care a gasit-o a fost Lenea, la numai trei pasi. Dupa aceasta Credinta a fost auzita discutand cu Dumnezeu despre teologie, iar Pasiunea si cu Dorul au fost vazuti facand vulcanul sa vibreze. intr-o secunda, ea a gasit-o pe Invidie, deci nu a fost greu de dedus unde se ascundea Triumful. Egoismul nici nu a trebuit sa fie cautat, caci a iesit singur la iveala, dintr-un cuib de viespi. Mergand atat de mult, i s-a facut sete, si venind inspre lac, a descoperit-o pe Frumusete. Cu indoiala a fost si mai usor, caci aceasta sta cocotata pe un gard, ne putand decide unde sa se ascunda. Astfel i-a gasit pe toti, Talentul - in iarba tanara, Frica - intr-o pestera intunecata, Minciuna - in spatele curcubeului (iarasi o minciuna... Era totusi la fundul oceanului...), chiar si pe Neatentie, care a uitat pur si simplu de joaca. Numai Dragostea nu putea fi gasita. Nebunia o cautase in fiecare tufaris, fiecare raulet, pe piscurile muntilor, si, cand era aproape gata sa renunte, a zarit tufa de trandafiri infloriti... Cu un tepus ea a inceput sa indeparteze crengutele ghimpoase, cand deodata auzi un strigat ascutit: spinii au impuns ochii Dragostei. Nebunia nu stia ce sa mai faca pentru a-si cere iertare, a plans, a rugat, a implorat si chiar s-a oferit sa-i fie ajutor si indrumator.
Incepand cu acea zi DRAGOSTEA E OARBA SI NEBUNIA O INSOTESTE MEREU