joi, 9 februarie 2012

Uitare...

Eu sunt raza ce mistuie timpul
tăcerii noastre pierdute.
Mă caut şi nu mă găsesc
decât sub noianul întrebărilor absente.
Râd când inima îmi plânge...
Râd când totul se frânge-n
jurul meu.
Aud şoaptele rostogolindu-se
în timpanul clipelor
pierdute în zori
de zi...
Mă retrag în cochilia
sufletului meu
lacrimi tomnatice
curgând pe obraji...
Linia orizontului se pierde
uitând de tot...
mă pierd şi uit...

a dat inspiraţia-n mine :)))
prietenii ştiu de ce...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu