ştiţi că se spune "am văzut moartea cu ochii"... aţi văzut-o vreodată??? eu da, acum vreo trei sferturi de oră... hm, încă mă mir cât sunt de calmă... dar cred că sunt în şoc... încă nu îmi vine să cred că merg pe picioarele mele, că respir, că vorbesc, dar parcă scrie altcineva în locul meu... într-o fracţiune de secundă mi-am văzut toată viaţa, am retrăit totul de la început... e o senzaţie atât de ciudată...
viaţă pur şi simplu...

Comentarii

  1. cunosc senzatia... am trait-o de cateva ori... mai rau decat asta este sa fii in situatia in care sa te gandesti ca moartea este o alternativa mai convenabila. o sa fie mai greu cand depasesti starea de soc.... te imbratisez cu drag ...

    RăspundețiȘtergere
  2. după ce am scris pe blog, cred că am început să realizez ce s-a întâmplat mai devreme în seara asta... încă tremur şi plâng şi nu-mi vine să cred. Dar trăiesc şi asta este cel mai importat, nu???

    RăspundețiȘtergere
  3. Da, este important. Slava Domnului! Multumeste-i Lui din adancul inimii tale. Si apoi relaxeaza-te... povesteste..

    RăspundețiȘtergere
  4. .....este forma prin care Moartea te invata ca nu trebuie sa-ti fie frica de ea,ci frica sa ai ca nu ai trait cu adevarat,.....

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ieșit-a Semănătorul să semene sămânța Sa...

Maica Domnului Ostrobramskaya